Daca ati avut nesansa sa fiti respinsi la admitere in ASE, apoi Romano-Americana, apoi Spiru Haret, s-ar putea sa fiti in acest moment studenti la UNATC. Poate vi se pare ciudata alaturarea dintre o facultate de “artisti” si cele 3 facultati “last-resort”. Totusi, eu nu imi explic cum ce am vazut ieri la festivalul CineMAiubit a putut fi opera unor studenti la film. Scenarii proaste si pline de clisee, jocul execrabil al actorilor si mai ales o inclinatie spre filme “de arta” (realizate prin imagine alb-negru, 2 personaje per film si discutii nerealiste si emo), m-au facut sa ma gandesc ca as putea si eu face un film de genul asta, chit ca 2 ani jumate am invatat despre indicatori macroeconomici si 4P. Am sa iau filmele de miercuri seara la rand si sper ca, daca vreunul din cei implicati citeste blogul asta, SA-I POCNEASCA OBRAZUL DE RUSINE.
1. Ochiul meu stang
“M-am nascut cu o problema la unul din ochi. Cu ochiul drept vad normal, cu cel stang vad in 35mm”, ne spune un voice-over, in timp ce o fata se joaca cu niste caramizi de plastic si face diverse alte chestii random. Cand credeam ca filmul s-a terminat, incepe din nou, de data asta cu un voice-over masculin care zice aceleasi chestii si ne prezinta un tip care se imbraca in urs. Presupun ca filmul se vrea un fel de slice-of-life, altfel nu stiu de ce nu au editat in post- reclamele de pe pereti – e foarte frumoasa plasare de produs URSUS si Givenchy.
2. Stii de ce am venit?
Nu, “Cristina”, nu stiu de ce ai venit, dar stiu ca esti o actrita penala, la fel ca “Virgil”. Daca stai pe canapea si asculti o melodie simpatica (in acest caz “Canarul”, vai ce interesanta alaturarea dintre aceasta piesa veselo-serioasa si imaginea alb-negru care reprezinta descompunerea esentei umane), reactia de veselie nu iti vine spontan, ci treptat… nu va invata nimic la scoala?
3. Radu + Ana
Comedie cu prosti, asa ca succesul este garantat. Recunosc, am ras foarte mult, dar s-ar putea sa fi fost de usurare ca nu e inca un film emo. Personajul principal e carismatic in luzarismul sau.
4. Interior. Scara de bloc
Astia au avut si ceva bani, pentru ca in film apar Vlad Ivanov (cred ca era el) si Gabriel Spahiu. Cica a cazut un om la tomberon; e tatal lui Titi? [SPOILER]Nu e tatal lui Titi.[/SPOILER] Noapte buna.
5. Heartbeats
“M-am intalnit cu Vlad din intamplare.” Domnisoara scenarista (inevitabil a fost scris de o fata, ca mai rar scrie un barbat ceva asa emo), cand a fost ultima oara cand ati auzit pe cineva spunand replica asta in viata reala? NIMENI nu vorbeste asa. Restul povestii este derizoriu, nu ni se ofera nici o explicatie pentru ce se intampla, actrita principala (de altfel singura – sunt doar 2 personaje) are un joc care poate fi descris cel mai bine prin sintagma “mananca cacat“. A, desigur ca melodia de la credits este Heartbeats.
6. Muzica de camera
Asta a inceput promitator – un tip si o tipa fac sex. Am mai retinut replica:
Face turcu’ niste clante, sa-ti bagi pula-n ele!
Asta chiar n-a fost rau, mai ales tipul juca ok si era natural. GG.
- aici se pare ca a mai fost un film numit Eroul, dar ori nu a mai fost prezentat, ori a fost atat de irelevant, incat am uitat sa-l notez -
7. Scurta revedere
Vai, dar de cand asteptam sa vad un mosneag in curul gol! Iti multumesc, Vlad Fenesan, pentru aceasta oportunitate. A, si inca ceva, ala era candidat la primarie dar umbla neras. Misto.
8. Saga
Dragos Bucur + Gabriel Spahiu + basarabeni = win. Un film foarte simpatic, o alta gura de aer dupa atatea nulitati.
9. -nush cum se cheama-
Dragii mei scenaristi, va informez pe aceasta cale ca voice-over-ul intr-un film sau piesa de teatru este semn de amatorism major. In caz ca ati uitat, in genul dramatic DIALOGUL face toata treaba. “Mai stii de Revelion cand ne-am ratacit in padure? Ne prefaceam ca suntem elfi, in lupta cu orcii.” O, ha ha, GG.
10. -emofest-
Oare ce poate fi mai frumos decat un film fara dialog, cu flashback-uri, vazut prin ochii unui dependent de cocaina (dupa cearcanele de la ochi)? Mai bagam si o scena cu fata blonda care intoarce capul ca in reclamele de sampon si AVEM FILM SUNTEM CEI MAI BUNI.
Apoi au urmat 2 filme nemtzesti. Primul avea loc in METRO sau ceva de genul asta si era despre un paznic gras; in al doilea, s-a pus accent pe tensiunea sexuala dintre un baiat de 12 ani si o fata de 16. Minunat.
In concluzie, desi nu a fost o pierdere de timp asa mare ca la ultima conferinta a lui Danion, nu pot sa zic ca am plecat satisfacut, ci dimpotriva. Am plecat DEZGUSTAT. Pls lasati-o mai moale cu filmele astea artistice, ca alea sunt degeaba pe planeta, si faceti ceva cu sens, coerent si cu CONFLICT. Kthx.
